Suuuuuuuuper botine!!!!

Ca să-mi fac “numărul” de articole cu temă impusă pe luna septembrie am văzut, complet lipsită de chef, că trebuie să intru pe un site care se cheamă superpantofi.

Și cum și așa nu aveam dispoziția necesară pentru a scrie despre botine de dama m-am descurajat și mai tare văzând că, parcă în ciuda mea, se mai și cheamă “superpantofi”. Mda, super – super pantofi, sunt convinsă…

Dar intru, doar na, distracția e distracție dar contractul se cheamă contract. Intru și…. fac ochii mari!

Păi oameni buni, anumite chestii de-acolo sunt sen-za-țio-na-le!!! Ce spuneam eu acum ceva vreme aici pe blog, că mie nu îmi plac botinele ieftine, că eu sunt fan piele și că nu-mi trebuie nimic ecologic și artificial?! Doar la o primă vedere am pus ochii pe două perechi, pe care tot azi mi le și comand!

O pereche, vernil cu turcoaz. Talpă platformă, my kind! Superbe. Clar mi le iau! Nu bag mâna în foc pentru îmbinări și pentru comoditatea calapodului, dar la cât costă acum, se poate spune că și dacă în realitate sunt dezastruoase, tot n-am nimic de pierdut!

botine platforma

Cealaltă pereche, botine cu toc. Toc din lemn, din imitație de lemn, nu am habar, cert este că ador și imprimeul și culorile și forma și șireturile și absolut tot la ele!!! Cranii și trandafiri verzi la mine în picioare vreau, vreau!! Nu sunt foarte sigură că mă voi descurca mergând pe stradă cu o grămadă de centimetri în plus, va trebui să-mi reamintesc de postura de divă corporatistă urcată pe tocuri până la cer, dar pentru asemenea imagine, mă sacrific în mod clar!

botine toc

Și gata acum, ca să purced să comand! Revin cu impresiile săptămâna viitoare, când probabil îmi vor ajunge. Moment când sper să nu-mi retrag tot entuziasmul mai sus exprimat! :-D

***

(later edit) Au venit botinele! Primele impresii, aici.

O singură geantă pentru fiecare femeie

Cu nu mult timp în urmă scriam aici pe blog aceste rânduri: Să recunoaștem. Un articol ce face apologia poșetei preferate nu este ceva de trecut cu vederea. Orice femeie care se respectă are o colecție impresionantă de poșete. De culori diferite, din materiale diferite, de dimensiuni diferite, cu mânere / toarte / barete diferite. Fiecare are rolul ei, fiecare se asortează la ceva, fiecare spune ceva. Viața unei femei este de neconceput fără un asemenea obiect. Poșeta / geanta nu mai este un lucru ce servește unui scop. A devenit un manifest, nu-i așa?

Aveam în minte atunci gențile și poșetele Reeija, care mai de care mai frumoase, care mai de care mai cu vino-‘ncoace, toate din piele, minunat colorate și cu un design deosebit, fără îndoială visul oricărei femei…

reeija

Apoi, la o conferință având ca temă responsabilizarea față de mediu și susținerea inițiativelor cu impact pentru comunitate, am aflat despre un concept revoluționar menit să conducă la o schimbare de optică privind moda și efectele poluante pe care aceasta le are asupra mediului, pornind de la pesticidele folosite în procesul de cultivarea bumbacului, vopsirea chimică și sfârșind cu tonele de textile aruncate în fiecare an, în condițiile în care majoritatea hainelor ce sfârșesc prin a fi aruncate ar putea fi refolosite… lucru despre care am și scris aici pe blog.

Am vizionat atunci un spot de două minute, două minute magice ce veneau în întâmpinarea naturaleții și subliniau, printr-un mesaj simplu, frumusețea vieții, viață ce semnifică pasiune și a visa și nu a avea dulapuri pline de haine, viață care înseamnă a arăta bine dar a face-o într-un mod cât mai responsabil! Două minute pentru a îmbrățișa o idee, o idee ce ar putea schimba fața viitorului… Două minute pentru a arăta că a trăi simplu și conștient se potrivește de minune cu conceptul de fashion!

Și-acum, gândindu-mă la toate acele genți și poșete și plicuri și accesorii ce umplu dulapul multora dintre noi, toate desigur cumpărate pentru a se potrivi cu personalitatea, cu pantoful, cu pardesiul, cu umbrela, cu manichiura, cu momentul, cu ocazia, cu gândul, cu toanele, cu anotimpul sau pur și simplu… cu celelalte din dulap, frumoase azi iar mâine nu, mă întreb cum ar arăta o revoluție, o reinventare a genții, o transformare a ei după dorințe și-n funcție de inspirație, o geantă ce este mare dar se face și mică, geantă – poșetă – plic printr-o simplă pliere, printr-un fermoar secret, un șnur sau o capsă magică, azi verde smarald iar mâine pestriț colorată, poate prin folosirea de vopsele lavabile, șabloane, tuș magic sau poate doar cu fețe multiple… Mă-ntreb cum ar arăta și dacă s-ar putea crea o geantă unică, un fel de caleidoscop, o geantă a tuturor femeilor dar a fiecăreia în parte, o geantă ce prin simpla atingere să se transforme în felurite chipuri, spre delectarea ochiului și-a inimii, spre împlinirea femeii și-a lumii în total…

(Articol scris în cadrul competiției SuperBlog 2013)