"Pe liniuță, că ne întâlnim cu Mihai” sau despre Danone, din spatele ușilor închise

Întâlnirea fusese stabilită pentru ora 9,45. Am ajuns prima iar în timp ce încercam să îmi dau seama la care intrare ar trebui să aștept, am scos aparatul și, plimbându-mă înainte-înapoi, am făcut câteva poze. Când am ajuns la văcuță, din ghereta gardianului am fost interpelată dur: Domnișoară, cine ți-a dat voie să faci poze?! Zâmbitoare, am răspuns că sunt venită pentru o vizită la fabrică, cum ar veni sunt în misiune și nu fac decât ceea ce se așteaptă de la mine…

danone1 danone2 danone3

În timp ce doamna gardian își exprima nemulțumirea față de mine și aparatul meu, dintr-o mașină a coborât un băiat și a întrebat unde este intrarea pentru zona birourilor. Mi-am dat seama că este venit pentru același lucru, faptul că la volan era o fată mi-a dat încredere și uite-așa, din două vorbe, am scăpat de privirile incriminatoare ale cerberului urcînd în mașina lor, mașină în care, pe bancheta din spate, trona cel de-al treilea membru al familiei, un băiețel simpatic ce mi-a explicat cum stă treaba cu apa cu bule și cu cea care nu curge atunci când răstorni sticla…

Odată ajunși și debarcați, am intrat la recepție, am fost preluați, au venit și cameramanul și al treilea controlor de calitate, am urcat pentru a o cunoaște pe doamna care se ocupă de partea de calitate la Danone și am fost informați că trebuie să ne lăsăm acolo, pe o masă, majoritatea lucrurilor (bijuterii, ceasuri și, stupoare, aparatele foto). Am cerut, nedumeriți, să ni se reconfirme partea cu aparatele de fotografiat, a rezultat o mică discuție au voie-n-au voie-stai-să-întreb, dar în timp ce ne debarasam de accesoriile mai mult sau mai puțin valoroase, a venit răspunsul cum că da, putem face poze. Așadar ne-am întors la ghereta doamnei gardian, loc unde am primit ecusoane și ne-am legitimat, apoi am intrat într-o altă clădire, de unde a început odiseea cum se face iaurtul Danone.

Echiparea: halate, botoșei, mănuși, bonete, ochelari și dopuri de urechi. În timp ce mă metamorfozam într-un cocon mă gândeam, cu stupoare, la faptul că în maternități vizitatorii primesc doar câte un halat de-unică-folosință-dar-în-mod-cert-refolosit… Ce-o fi cu iaurtul de-i mai prețios decât un nou-născut aveam să aflu de cum am trecut de prima ușă…

danone5 danone6 danone7

danone8 danone9 danone10

De la camera de prepasteurizare și până în hangarul cu stive de lăzi de iaurt, am intrat peste tot și ni s-a explicat detaliat tot procesul. Am aflat că laptele venit de la ferme se supune unui tratament termic și unui set complet de analize, că se degresează pentru ca apoi să se amestece în combinații variabile cu smântâna rezultată, că există nenumărați parametri și denumiri, gen iaurt ferm (“laptele din pahar” care este supus fermentării) și iaurt brasat (cel care fermentează), că există un cod al culorilor în care galben înseamnă că este în producție, violet reprezintă dezinfectarea tancurilor de stocare, negru indică spală-mă iar verde confirmă spălarea și dezinfectarea, că totul este monitorizat într-o încăpere foarte friguroasă denumită creierul fabricii, unde, în jur de zece calculatoare rulează date, cifre, culori, totul fiind ținut sub control și strictă observație… Am văzut unde se adaugă fermentul, am intrat în spațiul pentru microbiologie unde ni s-a vorbit despre evaluarea organoleptică, despre contraprobele care se țin la o temperatură de maxim 10 grade până după termenul de expirare marcat, pentru a asigura faptul că iaurtul trebuie să fie bun de consum chiar și la două zile după depășirea acestuia, despre capacitatea de a retrage de pe piață produse care nu corespund normelor chiar înainte de a exista reclamații, despre limitele de aflatoxină, despre respingerea laptelui care conține inhibitori (adică provine de la animale tratate cu antibiotic), despre faptul că laptele este supus analizelor încă de la fermă, de către furnizor, apoi de către șofer, care chiar de la plecare face o analiză de prospețime și o analiză de temperatură iar apoi pe parcursul drumului face probe medii, despre reluarea analizelor la descărcarea laptelui, despre păstrarea de contraprobe pentru a putea identifica lapte contaminat, despre PH, substanță uscată, milkoscan – aparat ce, în doi timpi și trei mișcări, conferă informații despre proteine, punct de îngheț (crescut în cazul laptelui “subțiat” cu apă), aciditate, recalibrându-se automat la fiecare oră. Ni s-a spus despre schema de control care există pentru celelalte materii prime, despre preparatul din fruct care se importă, despre obligația furnizorului de a face seturi peste seturi de analize astfel încât să livreze conform clauzelor contractuale, despre auditarea de către Danone a standardelor de calitate impuse intern, la nivel de furnizor.

danone12 danone14 danone15

danone16 danone19 danone20

Ni s-a vorbit despre sistemul clean in place, despre multiplele cursuri de instruire a personalului Danone, despre oamenii de laborator care trec prin diverse stagii de practică sub ochiul atent al celor cu experiență, despre cei minim doi ani care trec până ce un membru al echipei de laborator să poată lua decizii referitoare la produsul finit. Am aflat despre echipele de analiști și specialiști care lucrează pe diverse arii de specializare, despre responsabilitățile șefilor de echipă, despre specialistul în metrologie – cel care verifică și se asigură că aparatura funcționează perfect – despre postul de trainer și despre cel de responsabil cu performanța… Context în care doamna de la calitate ne-a spus că ea, fără nicio rezervă sau ezitare, consumă iaurt chiar dacă termenul de garanție a fost depășit cu o săptămână, acest lucru fiind dovada vie faptului că standardele Danone se respectă cu strictețe!

Am aflat că la Danone se lucrează 7 zile din 7, timp în care mașinării automatizate și tot felul de aparate verifică aciditatea, numără bucățile de fructe din produsul importat, detectează alergenii, verifică mediile de cultură, analizează și categorisesc patogenii, măsoară numărul de celule somatice, ventilează aer rece, transformă în câteva secunde bucăți de carton în cutii sau pahare pline cu produs finit Danone.

Ni s-a spus că se procesează apoximativ 200 de tone de lapte crud pe zi, lapte care provine de la 40-50 de ferme din toată țara iar că procesul de fabricare, de la livrarea materiei prime până la scoaterea pe piață, este de 48 de ore. Ba chiar 72 în cazul lactatelor pentru copii, acestea trecând prin filtre suplimentare de verificare!

Stație de epurare a apei, sistem de filtrare și de purificare a aerului, sistem de management al deșeurilor, aparatul cu raze X, curățarea cu peroxid uscat și aspirarea paharelor de plastic venite de la furnizorul specializat, totul funcționează cu precizie. Da, la Danone, practica bate pare-se chiar și teoria!

Am întrebat multe lucruri și am primit multe răspunsuri. Conform celor care ne-au însoțit, NU se pune problema retragerii de la raft și a repasteurizării laptelui atunci când se apropie termenul de garanție, pare-se că nici nu auziseră de așa ceva! Râzând m-au întrebat cum ar fi posibil să desfacă manual tone de cutii și să le verse într-un container… tot râzând le-am răspuns că nu-mi imaginez că s-ar face manual, ci, desigur, la fel de… automatizat!

Iar la final de vizită a urmat partea de testimonial, ce ne-a impresionat, la ce ne așteptam… Ei bine, pe mine m-au impresionat oamenii. Nu mașinile, nu pistoanele, nu cele 10 secunde de transformare a unei coli de plastic în zeci de pahare de iaurt. M-au impresionat oamenii prin convingerea cu care vorbesc despre ceea ce se întâmplă în fabrică. Indiferent de ceea ce îi motivează să o facă.

La ce mă așteptam? Sincer?! La a vedea ceva ce m-ar face să cumpăr Danone! Ceea ce însă nu s-a întâmplat. Aerul steril din pahar, folia perfect lipită astfel încât să acopere etanș gura paharului, nenumăratele analize de laborator, condițiile de stocare, verificările și reverificările numărului de microorganisme nu compensează:

  • laptele praf care, DA, se folosește! Pentru a da o anumită consistență, pentru a da constanța de gust și de textură produsului finit, pentru…, pentru… Nu are importanță. Se folosește!
  • procesul de fermentare care NU este unul natural! Fermenții provin de la producători și se aduc la fabrica Danone vii, dar… CON-GE-LAȚI! Explicația o constituie faptul că laptele pasteurizat nu mai fermentează. Vă invit să faceți un test simplu: fierbeți lapte și apoi lăsați-l într-un vas, la temperatura camerei. Fără a folosi smântână, așa cum am făcut-o eu. Fermentează, garantat. Încet și si(n)gur. Desigur însă, fără a deveni cremos…

Ca o concluzie: eu una voi continua să NU cumpăr Danone, chiar dacă am văzut cu ochii mei cum mașinăriile lucrează la foc automat (deși unele sunt atinse de patina timpului) iar oamenii sunt devotați și acționează cu convingere. Auto-motivați sau instruiți, cu drag sau de frică, nu știu… cert este că, așa, cu coada ochiului, l-am văzut pe Bau-bau…

danone13 danone17 danone18

Bau-bau care la Danone poartă numele de Mihai. Am înțeles-o în timp ce ne-am abătut de la zona pietonală marcată cu galben, moment în care am auzit-o pe doamna de la calitate atrăgând atenția: “Pe liniuță, că ne întâlnim cu Mihai…”

Facem economii

În loc să dăm banii pe iaurt, ni-l facem noi!

De ce facem economii? Păi… știți voi, factura la curent… unde mai pui că între timp am aflat cum stă treaba cu inducția!

(Acesta a fost al patrulea și ultimul articol cu care m-am alăturat campaniei Blogchef.ro – Gătim ce poftești!, în care Andreea Pătrașcu, Cetin Ametcea, Sebastian Bârgău și Radu Bazavan se luptă pentru titlul de „Blogchef”, powered by BEKO)

Lăsăm sau nu Danone să putrezească pe rafturi?

Formulând titlul, mi-a venit să râd. Se mai strică oare în ziua de azi vreun produs din gama lactatelor? Neah, știm deja cu toții povestea cu a 6-a repasteurizare… se apropie expirarea termenului de garanție, pac o retragere de la raft, pac o repasteurizare!

Vrei să-i dai copilului un pahar de lapte? Asta da provocare! Greu mai găsești la aceste vremuri o cutie de lapte care să nu aibe pe fund simbolul bătăii de joc…

Buuuun… și-acum după ce că era deja greu să alegi ceva odată parcat căruciorul de cumpărături la raionul de lactate, vine, ca o cireașă în vârf de tort, scandalul laptelui contaminat cu aflatoxină… Ce-i aia, cu ce se mănâncă – cu Danone, desigur! (sic!) – ne ucide oare repede sau încet, iată întrebări ce au stat cu puțin timp în urmă pe buzele oamenilor de bună credință!

Presa a făcut tam-tam-ul de rigoare, Danone și-a instruit oficialii ce și cum să răspundă, una-peste-alta a rezultat că nu-i dracu’ chiar atât de negru, că de fapt e nevoie de aaaaaannnnniiiiiiii luuuuuunnnnngiiiiiii șiiiiiiii muuuuuuulllllțțțțțțțiiii pentru ca buclucașa aflatoxină să te aranjeze cochet în cutia de 2/1…

Articolele povesteau în termeni elogioși despre simțul de răspundere al celor de la Danone, care, pentru “siguranța consumatorilor” au blocat tone de produse și au retras “preventiv” “unele” produse ce “ar fi putut” să conțină lapte contaminat. Am fost impresionată atunci – până la lacrimi, zău… – de o asemenea atitudine pro-umanitatea consumatoare!

Dar, precum se știe, ce e val, ca valul trece, și-a uite așa trecut și țsunamiul încărcat cu aflatoxină…

Talia de viespe fiind dezideratul oricărei femei, ne bucurăm în continuare de purgativul Activia! Unde mai pui că “gama Activia iti ofera peste 20 de varietati de produse, natur, cu fructe, cu cereale, cu topping de cereale, sau de baut, pentru a fi alaturi de tine in orice loc si in orice moment din zi!”?! Sănătoși vrem să fim deci consumăm Actimelul zilnic, un mic dejun sănătos este cheia echilibrului cotidian așadar bifăm și-un Mic dejun – Iaurt cu topping de cereale – ce bine sună!!!

Oh, da, Danone are răspunsuri pentru oricine și pentru orice moment al zilei!

Cu toate acestea, în strădania Danone de a fi pe placul tuturor, pare-se că… ceva scârțâie…

C-o fi criza, c-o fi deșteptarea cetățeanului, cert este că oficialii vorbesc despre “o tendinta de renuntare la categoriile percepute ca ne-esentiale, sau de inlocuire a lor cu alte categorii de alimente, care satisfac aceeasi nevoie, eventual in acelasi moment de consum” – mai precis, omul nu (prea) mai cumpără produsele gata preparate (gen iaurt cu fructe, iaurt cu cereale), ci preferă să și le facă singur. Dar, desigur și fără drept de apel, se cumpără în continuare produsele ALBE – iaurtul simplu, mai pe înțelesul tuturor!

Iar pentru că cifrele trebuie obligatoriu să fie în creștere, marketing-ul Danone speculează și valorifică tendința omului modern de a mânca haotic: prin infiltrarea laptelui bătut (și-a kefirului, și-a sanei…) în puncte de vânzare a covrigilor! Păi, Doamne iartă-mă, covrigul mâncat gol se lipește de stomac!!!

Da, cu o cotă de piață declarată de 56%, Danone vrea mai mult!

Și uite-așa, tagma blogger-ilor, precum breasla simigiilor, poate servi scopului Danone de a-și vinde (mai) mult și (mai) bine controversatele produse!

Din ciclul hai să arătăm lumii adevărul, Danone provoacă bloggerii să scrie articole prin care să-și manifeste interesul de a merge pe drumul laptelui în calitate de fermier, transportator, controlor de calitate – mai precis “bloggerii fermieri vor merge la fermă să vadă cum se recoltează laptele, bloggerii transportatori vor calatori în cisternele cu care se aduce laptele la fabrica, bloggerii controlori de calitate vor merge în fabrică pentru a asista la procesul de fabricare a iaurtului și vor explica prin articole cititorilor experiența trăită.”

Mno, zău că vreau și eu să văd cum se face mirobolantul iaurt Danone! Cine știe, poate că după ce am aruncat atâtea pietre, iese adevărul la iveală…

Concluzie:

Mă treceți, vă rog, pe lista de așteptare a controlorilor de… calitate?

Semnat, cu stimă, Diana Andrei, etc, etc…