Potrivit. Nepotrivit. Moralitate.

Dacă e să trag linie și concluzii, cele mai spectaculoase lucruri le-am învățat de la copiii mei. De la viața trăită moment cu moment și curajul absolut până la sensul din afara regulilor. Zi de zi, cu ei trăgându-mă de mână și făcându-mă atentă, așa le-am învățat.

Citeam despre moralitatea care există cu adevărat doar în afara principiilor, despre faptele care se împart în potrivite și nepotrivite în funcție de felul în care au fost făcute, conștient sau inconștient (automat).

Mai jos, copilul de doi ani jumate și un exemplu de gest potrivit. “Potrivit” pentru simplul motiv că a fost făcut conștient. Conștient că locurile desemnate pentru pipilic sunt toaleta sau olița și conștient că încălcând principiile de coabitare civilizată va găsi răspunsul la o întrebare care îl chinuia. Se cheamă însușirea moralității și nu învățarea ei. Prelucrare și nu preluare.

image