Greu dom’le, greu…

Te duci la magazinul de materiale de construcție și întrebi:

Aveți tinci?

Avem. (normal că au mereu, e ca și cum te-ai duce la florărie și ai întreba dacă au flori).

Și cum nu e rost de ezitat între alb sau tot alb, exterior – interior, cumperi un sac, doi, trei, câți ai nevoie și pleci.

La fel și cu lambriul din lemn. Nu-ți ia ani să te hotărăști care-i nuanța care se potrivește cel mai bine cu albul tavanului, dintr-o ochire te-ai decis, cumperi și pleci. E simplu. La fel și dacă de la termopane te-ai pricopsit c-o umezeală de care caloriferele și aerisitul nu te scapă oricât te-ai chinui. Ceri un dezumidificator ceresit și nu-ți bați capul dacă tableta de clorura de calciu e masticabilă sau nu și dacă cristalele active din interior sunt Swarovski sau terapeutice. Sunt cristale active și atât. Dai banii, iei obiectul, îl duci acasă și uiți.

Dar cu totul altfel stau lucrurile dacă ești gospodină și ai nevoie de un cuptor. Mergi la magazinul de electrocasnice și pornești tirul întrebărilor și al pretențiilor. E ca și cum ai cumpăra o mașină. Vrei să fie full option, să arate supercalifragilisticexpialidocious, să nu coste o avere, să aibă o viață lungă cât a unei broaște țestoase, să consume puțin și neapărat să-l depășească în cuget și-n simțiri pe cel al vecinei de la 8. Sau cel puțin așa l-am ales eu pe al meu, cu prețul unei jumătăți de lună în care m-am lipsit și eu și pe toți cei ai casei și de pâinea de casă și de pizza mea cu blat subțire și crocant și de cartofii copți în coajă și ce se potrivesc de minune cu cel mai cremos mujdei de usturoi și, să nu uităm, de biscuițeii vanilați. Am cumpărat pâine, am comandat pizza, am repus în funcțiune deshidratorul și între timp, am tot studiat pliante și oferte și am făcut analize swot. Greu dom’le, greu, dar cine alege culege iar eu m-am ales cu un all-in-one ce aproape gătește de unul singur plus că-mi suplinește până și nevoia de oglindă și ceas…

image

Sarmale, restaurantul Rawdia și un deshidrator, adică gustul copilăriei, gustul hranei vii și viitorul tehnologiei!

Gustul copilăriei mele este legat de sarmale. În primul rând de sarmale. Sarmale făcute de bunica mea, din carne adusă de la măcelarul care ne era prieten de familie, din orez pe care îl alegea ea cu mâna ei și din foi de varză desprinse din verzele murate, tot de ea, în fiecare toamnă. Noi le acopeream cu multă smântână și le mâncam împreună cu ceva ce se chema “hrean”, hreanul acesta fiind de fapt sfeclă roșie din belșug, amestecată cu foarte puțin hrean, astfel încât dulcele sfeclei să nu prindă decât un strop din iuțeala hreanului…

Având așadar gustul sarmalelor bucovinene adânc întipărit în minte, mă întrebam, anticipat deziluzionată, cu ce l-aș putea înlocui într-o alimentație raw-vegan, alimentație pentru care am optat de câteva luni bune. Vara a trecut, iată vine frigul, vin sărbătorile, așa că pe lângă torturi raw din fructe și bomboane la fel de raw, salate și fructe de tot felul, parcă s-ar impune și ceva de… MÂNCARE! Și uite așa, ieri, cu cățel și cu purcel, am pornit la restaurantul Rawdia, ca să vedem totuși ce putem mânca până… să ajungem la desert!

Bun, și așa cum spuneam, ieri am fost la Rawdia. Am ajuns, am debarcat, am intrat, ne-am uitat de jur împrejur și… am comandat! Chiftele, sarmale cu smântână, pâine cu semințe, ciocolată, lapte și suc. Da, nu este nicio greșeală! Am comandat chifteluțe – făcute din quinoa germinată! -, sărmăluțe din migdale, hrișcă, nucă, ciuperci, morcov, ceapa, mărar, pătrunjel, caju și usturoi, îmbrăcate în foi de viță, asortate cu smântână de caju, apoi pâine raw, ciocolată raw, cacao din lapte de migdale și suc din… spirulina! Și după ce am mâncat până la ultima firimitură tot ceea ce aveam în farfurie, am zis – exact așa cum o făcusem cu nu mult timp în urmă, la cofetăria Ostraw Vegan – DAAAAAA, SE POATE!!!

Da, se poate, iată că am făcut testul suprem și am ajuns la concluzia că sarmalele și hrana vie nu se exclud reciproc, dimpotrivă, pot merge mână în mână astfel încât să satisfacă gusturile și să șteargă toate rezervele oricărui aprig susținător al bucătăriei tradiționale și, foarte important, să încânte până și un mic mofturos de nici 5 ani!

rawdia

Și-acum c-am fost, am văzut și ne-a plăcut, am început, pe de o parte, vânătoarea de rețete, iar pe de altă parte pe cea de oferte de aparatură pentru bucătărie. Căutăm sarmaua ideală și deshidratorul cel mai bun, deshidrator care ne va ajuta să facem și noi, la rândul nostru, și pâine și clătite și multe alte bunătăți ce nu necesită nici plită și nici cuptor, ci doar inspirație și… un pic din tehnologia viitorului raw!

Pentru că, orice s-ar spune, într-o lume în care cântarul le este multora dușman iar statisicile ce vorbesc despre sănătatea populației sunt cutremurătoare, viitorul este cel al hranei vii!

Iar în lupta ce se va da între din ce în ce mai futuristele cuptoare incorporabile și deshidratoare, deshidratoare aliate cu singurele incorporabile ce vor rezista, în timp, pe piața cererii – frigiderele! – vor câștiga, oricât de sceptici am fi acum, cele din urmă!

hotpoint-ariston-fk-1041l-p20-x excalibur

(Articol scris în cadrul competiției SuperBlog 2013)