De ce încearcă Scarlet Overkill să-i înspăimânte pe micuţii, adorabilii și nerozii minioni? Răspunsuri posibile.

Răspunsul terapeutului prin relaxare și hipnoză: “Pentru că are probleme nerezolvate și lipsește la ședinţele de regresie.”

Raspunsul psihanalistului: “Refuză anamneza.”

Răspunsul misticului: “Pentru că e blocată în primul corp.”

Răspunsul speakerului motivaţional: “Nu răspunde la tehnicile de stress & anger management.”

Răspunsul etologului: “Atacul e cea mai bună apărare la prădători.”

Raspunsul rocker-ului: “The more you (they) suffer, the more it shows you (they) really care.”

Răspunsul pacifistului: … (n-a răspuns, e preocupat să împartă recunoștință, iarbă și flori)

Răspunsul unui trecător: “Scarlet, ăă, și mai cum vă rog?”

Răspunsul lui Bob (și preferatul meu): zzz-zzzz–sfooorrrrr–sforrrrrrr…

Mickey Mouse. PR.

Am pornit cu elan. Am pus ce scria în reţetă. Mai mult sau mai puțin, dacă e să nu-mi placă ceva atunci asta e să folosesc cantităţi fixe (400 de grame precis? Ba o cană și jumătate!). Iese un aluat frumușel, l-am lăsat să stea la rece și am fugit să iau colorant. Pentru că deși nu-s cu măsurătorile, sunt adepta respectării adevărului istoric. Iar Mickey are de când lumea urechi negre-negre, faţa albă și limbuţa roșie. Și m-am întors de la cumpărături cu amintirea adevărului istoric și cu idei de a combina galben, albastru și niște bombonele după cum îmi va dicta inspirația. Scot aluatul și dau să tai formele. Aluatul e … Nu e bun. E sfărâmicios. Să fie din cauză că în loc să cântăresc am folosit ochiometrul și cana? Vine copilul cel mare. “Iese, mami?”. … (insistă) “Iese?” “Fac în așa fel să iasă”. Are încredere în mine, pleacă. Și modelez mai mult din firimituri o feţișoară. Îmi zic că e un Mickey… cu cap de inimioară. Inimioară? Parcă ar fi un capac de butoi de varză murată. Dar îmi văd de treabă de parcă aș produce o nouă versiune a omului vitruvian. Îmi iese un Mickey cu niște urechi de … porc. Continui. Sunt calmă. Am situaţia în mâinile mele. Un nou Mickey, cu urechile lipite una de cealaltă. Chem copiii. Sunt… în-cân-taţi!!! Și-i aleg, împart, asta în timp ce eu mă gândesc cum ei, deși au termen de comparaţie, au atât de multă inocenţă și deschidere încât ce-am creat eu, chinuit, e de-a dreptul magic! … Așa că, anticipând că și mai multă magie va sfârși prin a-i trezi la realitate, decid să fac din aluatul rămas… biluţe. Comod. Mai mici, mai mari. Și le prezint pe post de … sistemul solar. Fără Saturn și cu mulţi meteoriţi. Umplu o tavă, i-arăt opera celui mare, e vrăjit, bag tava la cuptor. Vine cel mic și vede în prim-plan planetariul. Și exclamă: “Oooo, mami, Mickey e mulţi și mici!!!” Mă întorc spre cel mare și încep să râd, apoi iar spre el și-l ridic în braţe, mi se pare scump, înduioșător, mă topește felul în care lumea lui micuţă primește orice informaţie cu bucurie, entuziasm, el nu are așteptări, el pur și simplu așteaptă ORICE! Îl mai drăgălesc un pic, scot fursecurile. Rup unul și mâncăm așa, fierbinte, dulce până la leșin. Decidem că sunt delicioși. Păi bine atunci. Mă pot apuca de glazură. Am de mixat zahăr pudră și albuș vreo 20 de minute. Ok. Îmi iau o revistă. După prima jumătate de articol deja mi-e cald la palmă. Mă uit pe ceas. 4 minute. Ce naiba? Cică trebuie să rezulte o “bezea densă” iar eu am o chestie eminamente lichidă și un blender deja încins. Și doi copii care umblă la tuburile de colorant de parcă ar fi vopseaua pentru figurinele de ipsos. Renunţ. Mi-e cu neputință să-mi pun blenderul în pericol, ne leagă cel puţin o mie de smoothie-uri și nu știu câte reţete de brânză vegană. Declar ora de pictură și creaţie liberă deschisă, colorez urechi cu albastru, presar bomboane, combin galben cu albastru și-mi fac copiii să ţipe extaziați la vederea verdelui, habar nu am dacă se va și usca “bezeaua” dar oricum se consumă febril de peste tot de pe unde e întinsă, masă, mâneci, spătarul de la scaun. Încă o nereușită-reușită, cum ar veni. Ţine doar de PR, din câte îmi dau seama.

20160212_112215~2__1455279973_109.166.134.16020160212_121020~2__1455280014_109.166.134.16020160212_121409~2__1455280047_109.166.134.16020160212_124053~2__1455280077_109.166.134.160