Ăăăăăă…. mmmm… povestire cu curat-murdar

Copilul cel mic nu mai vrea să facă baie. Nu mai vrea și punct. Oricât am sta pe lângă el și am încerca să-l momim spre curățenia care poate fi aaaatât de amuzantă (ah, da, sigur, exact așa cum e de fiecare dată când îi bag șampon în nas și în gură, sigur că da!), nu vrea. Azi, în disperare de cauză, am scos jucăriile de piscină, doar-doar va face pasul cel mare peste marginea căzii. Avionul gonflabil, uite ce frumos și albastru eeee, oaaaaa!!! Da, e frumos. Îl privește cu drag din zona uscată a băii. Peștișorii cu motoraș. Neah. Rățuștele. Nope. Scot ochelarii de scufundări. Ba bine că nu! Vesta de salvare. Uite, vrei să te îmbraci și tu ca Bomban? Vrea pe naiba. Transpir lângă el, îmi vine să scot de la naftalină costumul de baie cu paiete, acela vintage, al bunicii, și să intru și eu în cadă, s-o fac pe mica sirenă (ocup toată cada, dar trag speranță că n-ar observa) sau pe-a broscoiul cel verde și râios, orice, aș sta și pe post de suport de stropitoare, doar-doar să reușesc să îl spăl. Nu vrea. Cel mare face atmosferă, știe care e situația și participă trup și suflet la convingerea murdarului derbedeu, dar nu, nu merge. Nu merge și pace.

Îl scot pe cel mare, încerc să mă gândesc doar vag când a fost ultima băiță a celui mic (pe la Crăciun, parcă, cam așa ceva…), îl îmbrac, scot haine curate și pentru cel mic, pe principiul foarte sănătos sau sperat a fi așa, că pielea se exfoliază regulat și prin frecarea cu haine curate se cheamă că e și el spălat. Stilul uscat. Cam cum se spală oamenii în spitale, cu pudră de talc. Apoi apuc niște șervețele umede și-l primenesc așa, prin zonele esențiale. Prin esențiale a se înțelege cele pe care mă lasă să i le ating. Adică vârful nasului și un strop de obraz. Îi pun un body, bluza cu Batman (una dintre multele, el dacă nu e Batman nu poate nici respira…), pantaloni și dau să-i schimb șosetele. Haaalt! Trebuie să-și curețe scamele dintre degetele de la picioare. Și se apucă, tacticos. Cu fața unui pui de maimuță și concentrarea unui savant, extrage unul câte unul toate firele adunate. Propun, așa, de probă, tăierea unghiilor de la picioare. Poftim? Fugi și visează în bucătărie, acolo e viața ta! Știu, nici asta nu vrea, voi reveni cu punerea în practică mai târziu, când va dormi. E încă una dintre “reușitele” mele de mamă. Mi-e și teamă să fac un bilanț.

Mă uit la el cum arată, odată îmbrăcat. Decent. În lume n-ar zice nimeni că nu e proaspăt spălat, dar eu o știu. E încă o zi care s-a adunat. Și încă un strat… Iar eu, în continuare, nu am habar cum să fac. Așa că zic încă o dată bogdaproste că măcar mă lasă să-l spăl pe dinți și-mi văd cu resemnare de treaba mea.

baita 1 baita 2 baita 3

4 thoughts on “Ăăăăăă…. mmmm… povestire cu curat-murdar

  1. Mda….cunoastem :))))) Maia facea direct crize,cu atac de panica,voma…transpiratii…ce mai? tot tacamul !!cand auzea de baita….se sfarsea lumea,ba chiar mi-au zis vecinii ca se aude pana la etajul 4 zbieraturile din baie….alta vecina era ferm convinsa ca o bat de-o nenorocesc de zbiara asa.. :D ….dar cu rabdare am trecut si peste asta….tot i-am facut baie,cu toate ca nu vroia. Efectiv “putzea”…da,ii mirosea parul a transpratie de picai jos………era neaparat nevoie de baie…o data pe saptamana,ca nu ma tineau nervii s-o spal mai des .:)))

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>