Chez Diana. Crêperie.

Am ajuns să fac clătite cam o dată la două zile. După ce acum nici o lună le făceam pentru prima dată, de nevoie, maestrul de ceremonii fiind plecat, apoi pentru că s-a decis în unanimitate că ale mele sunt mai bune, mai nou am ajuns la stadiul de-a le face cu atât de multă plăcere încât și-au câștigat loc de cinste printre activitățile care mă relaxează – dacă e să mă întrebe cineva ce fac de sunt atât de zen eu zic că fac yoga, alerg, colorez în fiecare zi cel puțin trei desene și coc clătite.

Iar după ce începutul a fost mai hurducat și am bifat nenumărate momente lipsite de glorie, cum ar fi clătite arse în timp ce pozam altele și le postam ca să mă laud cu ele, răsturnat farfuria cu un întreg teanc dichisit, uns tricoul, pantalonii și șosetele cu miere amestecată cu vanilie și carob (cea mai bună umplutură!), lăsat unele pe jumătate crude, într-un final clătitele și cu mine ne-am armonizat. Într-un asemenea fel încât deja pot da nu numai sfaturi, gen făina integrală n-are ce căuta în ecuație (mi-a fost greu s-o accept, eu folosesc doar integrală pentru tot ce fac în casă, de la pâine la pizza, așa că am încercat tot felul de combinații și de proporții, doar-doar voi da lovitura… dar n-am dat-o) sau pentru a ține clătitele fragede se păstrează vasul (de “depozitare”) mereu acoperit și, în timp ce altele se coc, teancul se tot întoarce astfel încât ultimele depuse să fie mereu dedesubt, dar mi-a trecut prin cap că, pe lângă ciocolateria mea raw, aș putea să îmi deschid, cândva, și o clătitărie. Chez Diana. Crêperie sau… Clătita zen (?!) … sau Clătita roșie (ideea copilului cel mare, îl laud pentru inedit și pentru sufletul lui cald, eminamente comunist) sau Integraalita-clătita (doamne ce idei mai am!) sau… sau mă opresc acum pentru că pe ultimele patru le-am ars.

7 thoughts on “Chez Diana. Crêperie.

  1. Clătitele sunt ca brioșele,cele mai ușor de făcut.si sățioase,si sănătoase si delicioase.mereu când aud de clătite gândul ma poarta la mare,la Marea Neagra,in orice stațiune simțeai mirosul lor,stăteai la coada pt o clătita cei drept,cam scumpa (5lei).recunosc,clătitele au fost poftele cele mai dese când eram gravida cu ambii copii.si acum toți,inclusiv soțul suntem pentru clătite.
    Deci,așteptam inaugurarea clatitariei.yummy.

    • Hihi, tie iti era pofta de clatite, mie de …. sa nu razi… suc de grapefruit, daca nu beam zilnic, nu functionam. Si inainte nu suportam sucul de grapefruit. Corpul meu punea cred bazele frugivorismului de acum. :-D

  2. Promit ca weekendul asta voi face clatite. Imi promit de vreo patru saptamani si cumva imi aduc aminte de fiecare data in cursul saptamanii si de fiecare data imi promit ca in weekend. Inca nu s-a intamplat, dar abia astept sa o fac :)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>