Nu lasa pe maine ce poti face azi

Începem mereu cu câte o oră înainte. Nu înseamnă că dacă amân, scurtez momentul. Nu, reprezentația este completă și identică de fiecare dată, indiferent de oră sau de stadiul de oboseală. Îi zic să-și aleagă jucăria de nani. Aici petrecem vreo 15 minute. Ia unele cu muzică. Îi zic nu. Unele cu lumini. Nu. Unele care au gheare. Nu. Puzzle. Nu. Șerpii. Nu. Una de-a celui mare. Aș zice da, dar știu că vine cel mare în control. Deci iar nu. Și odată rutina da-nu, da-nu, încheiată, alegem un pluș.

Ne așezăm în pat. Adică eu mă așez în poziție de somn, el se urcă în picioare, țopăie un pic și abia apoi se așează. În fund. Mie mi se închid ochii, el se joacă lângă mine. Îl las. Vorbește cu jucăria, o aruncă pe jos, coboară după ea, o aruncă iar, o aduce, o mai mângâie, îi cântă, îi spune ce a mâncat el azi, ce a băut, unde a fost. Jucăria tace, el insistă să se facă înțeles. Pierd firul și aici e o altă o bornă pe traseul somnului. Vede că nu mă mai are în public și lasă jucăria. Următorul sfert de oră va avea grijă de mine. Mă va griji, cum s-ar spune. Vrea să deschid ochii. Îi spun că nu pot. Mă ajută el. Cu mai mult sau mai puțină blândețe, îmi ridică pleoapele. Pornește de la sprâncene. Nu prea merge. Trage cât trage și apoi trece la gene. Are degețelele precum pensetele, deci deschid ochii. Nu de alta dar îmi place să am pe ce-mi da cu rimel. Bun, acum avem amândoi ochii deschiși, e mulțumit. Ai lui se cam închid dar nu se lasă, cred că dacă s-ar uita la desene animate n-ar ezita să aducă scobitori și să și le pună pe post de proptele, așa ca Tom. Se trage de mâini, își numără degetele, la una are uneori 6, la cealaltă ba chiar și 8, numără și la picioarele mele, se miră că-s la fel doar că mai mari și nu-l deranjează că la numărătoare iese de fiecare dată altceva. Mă întorc cu spatele la el. Vine după mine. Trece peste mine de parcă aș fi un buștean. Se lipește cu năsucul de mine. N-are nici aer să respire dar nu-l deranjează. Dimpotrivă. Mă dau mai încolo. Vine după mine. Orbește, ca o cârtiță. Mă dau și mai încolo. Vine iar. Și vine așa oricât m-aș retrage, mă opresc numai de teama să nu cădem din pat. Și de fiecare dată mă gândesc că și dacă am cădea el tot ar veni, așa, câte un pic, până ce ne-am trezi ajunși în bucătărie, pieziș.

Iar acum urmează punctul culminant. Începe să-mi spună cât mă iubește. Mami dulcică, mami frumușică, tubesc, mami mică. Îmi sare somnul și-mi vine să râd. Nu de ce-mi spune ci pentru că știu precis ce va urma. Mă simte. Cred că într-o viață anterioară a fost ogar. Și se lasă tare pe burtică și scoate acel sunet suav pe care l-aș recunoaște și dintr-o mie, cam ca-n coloniile de pinguini unde mama știe exact care e puiul eu doar auzindu-i … piuitul. Iar la noi piuitul se traduce printr-un pârțuleț despre care trebuie, pur și simplu trebuie să povestesc mai pe larg. Deci acest pârțuleț care m-ar face să râd și dacă aș fi pe patul de moarte sună precum un bâzâit. E egal cu el însuși, pornește precum un do și se termină la fel, tot într-un do dar fără să fi trecut și prin re, mi, fa, sol, la, si… e un zgomot calm, imperturbabil, prelung. Peștele balon s-a dezumflat, dar nu fâsâind anost, ci bâzâind fericit și împăcat precum un bondar. Râd, îmi bag capul sub pernă, încerc să nu-i dau senzația că a câștigat, că m-a scos de tot din starea de somn, dar știe, știe năpârstocul că râd și jubilează, doarme pe el dar tot mai are resurse pentru un pic de buieceală pe lângă mine prin pat. Eyes-wide-shut e ce-mi trece de fiecare dată prin minte, deși n-are nicio legătură cu filmul, e pur și simplu dorința lui de-a sta activ și cu ochii cât roata carului până ce efectiv nu mai poate rezista. Dacă mai e un pic de energie în degetul mic de la piciorul stâng, trebuie, trebuie neapărat făcut ceva, pentru că el, așa mic și aparent fragil, este de fapt desăvârșirea îndemnului de-a nu lăsa pe mâine ce poți face azi…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>