Ironman

S-a pornit și copilul cel mic să vorbească. 2 ani și patru luni jumătate. Dacă acum o săptămână încă ne bucuram de câte două – trei cuvinte pe zi, ei bine acum turuie non-stop. Deja ne trezim cu el la frigider cerând ce vrea să mănânce (mai mereu tântână – smântână – el nefiind tocmai vegan…) sau spunându-ne că limonada e acra (ach, achhhhh!) și că mai vrea miere (bzzzzzz, me-e). “Murdoch atacul mental” e modoc atac capu (așa l-a învățat cel mare că se pronunță “mental” – inteligent, nu-i așa?), mama titim? (citim) repetă non-stop, fiind chestia pe care o aude cel mai des la Bogdan, deten pentru desen, mama (s)pala mâna e iar ușor de spus, iar de numărat până la 5 înainte să sară de pe o treaptă sau canapea e încă ceva ce a învățat (5 probabil pentru a-mi da și mie timp de reacție, nu neapărat de altceva…). Abia acum pot spune și eu precum spun oamenii care ne văd: s-a făcut mare.

Ne uităm la el, râdem, îl punem să tot repete și-n timp ce el repetă ne uităm unul la celălalt. De fiecare dată. E un copil pe care puteam să nu-l avem. La dublul test de sarcină din primul trimestru îmi ieșise citomegalovirus. Nu se știa de când – ceea ce e foarte important! Ideea era că pur și simplu am. Doctorul mă programa deja pentru o întrerupere de sarcină, că e riscul mare și nu are sens să mergem înainte, că suntem tineri și putem oricând încerca din nou. Nici acum nu știu pentru cine era riscul mare, pentru noi, să avem un copil cu probleme sau pentru el, să-l dăm apoi în judecată pentru malpraxis. Eu, care mi-l doream ca pe nu-știu-ce, am ezitat atunci. Jumătatea mea mai bună (aici nu-s doar cuvinte, la noi e într-adevăr așa), a spus să lăsăm lucrurile așa cum sunt. Că va fi bine. Că mai putem face și un alt gen de analize. Una care se face rar, dar se face. Am făcut-o și s-a confirmat că va fi bine. Iar acum când copilul care era un semn de întrebare se uită la noi cu ochi mari și ne cere ceva, e pur și simplu spectaculos. Copilul pe care am fost la un pas de a nu-l avea, vorbește. Vorbește cu noi. Haios, dar mai ales emoționant.

***

Cum ar veni, se poate. Se poate orice. De la a face chestii SIMPLE precum analize medicale la clinica Hilmi și nu numai, analize de bacteriologie moleculară sau testul babes papanicolau și până la a crede. Și nu renunța.

***

P.S. Cred că cel mai comic lucru pe care cel mic îl tot repetă de câteva zile e aimămen. Ironman sună perfect a I’m a man. Grăuntele a devenit bărbat.

image image

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>