Toleranță 0!

Am toleranță 0 pentru toți cei care se plâng că sunt grași dar nu fac nimic pentru a slăbi, am toleranță 0 pentru toți cei care se plâng că nu au bani dar au suficient timp, am toleranță 0 pentru toți cei care cred că a avea ține de noroc, de locul unde te-ai născut, de cine te-a născut, etc.

Am mai scris aici pe blog despre bunica mea, bunică ce la 80 de ani ține – de una singură! – o casă perfect întreținută, mai mult de atât, zugrăvește și își schimbă mochetele și perdelele. În timp ce în alte case dulapurile sunt pline de lucruri de la an la an mai vechi și mai pline de molii, la bunica orice dulap este perfect aerisit și arată ca o vitrină de farmacie. Iar dintr-o bibliotecă ce se întinde pe un perete întreg, a luat carte cu carte și și-a notat într-un caiet titluri și autori, pentru a ști ce să ia și de unde atunci când îi voi cere eu ceva… Sunt doar exemple care îmi vin acum în minte, dar care sunt rodul unei educații bazate pe cuvintele: nu există NU POT, există doar NU VREAU.

Dacă un om venit dintr-o familie numeroasă, crescut mai  mult desculț, a reușit să facă școală, să ajungă cadru didactic, să învețe generații la rând de copii să scrie și să citească, dar mai mult de atât, să facă iubit de către fiecare copil în parte, și-a făcut o casă cum puțini au iar dintr-un salariu de învățător a reușit să facă economii astfel încât să-și ajute nepoții de fiecare dată, apoi la 80 de ani are energie cât pentru zece oameni și merge cu strănepotul ba în pod, ba în pivniță, ba în garaj, îi face ba pizza, ba prăjitură, îi cântă ba în română ba în germană, atunci, da, am toleranță 0 pentru tot ceea ce înseamnă mai puțin de atât!

Ea este bunica mea. Ea este modelul meu. Are tot atâtea kilograme câte a avut în ziua nunții, aceeași luciditate și același stil energic de a face lucrurile să se întâmple doar așa cum vrea ea!

7 5

36

2 4

11 thoughts on “Toleranță 0!

  1. Ce norocoasa esti ! Sa-i dea Dumnezeu sanatate,sa te bucuri de ea multi ani !! Eu nu am avut noroc de bunici,au murit toti cand eram mica si nici nu-mi mai aduc aminte cum erau :((

  2. da Ana, sunt, intr-adevar o norocoasa, o privesc si tot ceea ce vreau este sa ajung sa fiu cel putin a 10-a parte din ceea ce este ea! Cat despre bunicii tai, imi pare rau, intr-adevar ei, facand parte din “asa cum a fost odata”, sunt cheia pentru niste lucruri la care noi nu prea mai avem acces…

  3. Si eu sufar de aceeasi lipsa de toleranta pentru acesti oameni. Si of, cunosc atat de multi. Si majoritatea se ascund in spatele ideii cum ca organismul lor, vezi tu, este diferit. Ei nu mananca mai nimic, fac miscare din plin, dar se ingrasa.

    Hmmm
    Intr-un anumit fel, ai trasaturi apropiate de cele ale bunicii. Sa-ti traiasca :)

      • am colege care nu se mai satura de ciocolata, adica e vizibil consumul ridicat de alimente “ingrasatoare” si totusi sustin ca de vina este organismul. Este si asta o mare calitate. Sa negi cu atata vehementa niste lucruri certe.

        E pacat, pentru ca tot aceste persoane se vor slabute, frumoase, inteligente si bogate. Dar daca s-ar inventa o bacheta magica…ce bine-ar fi…

        • Faza de negare inca e buna, sa vezi cand se intra pe panta “ei si ce daca…” – ceva de genul “apres moi, le deluge”… :D

  4. whoah this blog is fantastic i like reading your articles. Keep up the good paintings! You understand, a lot of people are hunting round for this info, you could aid them greatly.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>