Cum a fost de fapt marea urgie…

Andrei Cismaru are un articol foarte bun referitor la “nenorocirea” care s-a abătut ieri asupra Bucureștiului.

“Urgia”, “punctul terminus al omenirii bucureștene”, ne-a prins pe noi în timp ce tocmai debarcam din autobuz pentru a intra în parc. Plecați de acasă în cunoștință de cauză, dar mergând pe principiul “cât de rău poate să fie?!”

Și uite-așa, am petrecut mai bine de o oră aciuiați într-o stație de autobuz, spre amuzamentul lui Bogdan, mirarea lui Vlad, mila celor din mașinile care treceau și… oprobiul restului familiei! Am mâncat mere, ne-am facut pe rând poze, am studiat relația dintre roata autobuzului și balta din fața stației iar când a fost partea de grindină, Bogdan m-a întrebat dacă vine iarna…

Ca idee (și recomandare), lăsați copiii să vadă cum arată o furtună de vara și altfel decât din spatele geamurilor închise și a perdelelor trase…

5 7 8

9 10 12

3 6 11

4 2 13

4 thoughts on “Cum a fost de fapt marea urgie…

  1. Mie-mi plac furtunile. N-am inteles niciodata de unde ideea de catastrofa. Cand eram copii abia asteptam o furtuna de vara ca sa intram incaltati in toate lacurile. Cea mai frumoasa placere :)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>