Stai jos, ai nota 4!

Vă amintiți, poate, refrenul Hey! Teacher! Leave them kids alone!…


Făcând o retrospectivă a acestui blog, am realizat faptul că majoritatea articolelor pe care le-am scris – mai ales în primele luni – au avut ca subiect relațiile dintre părinți și copii, așa cum sunt ele sau așa cum ar trebui să fie. Am scris din teorie, am scris din practică. Cu bune, cu rele.

Tema pe care însă nu am abordat-o până acum este cea referitoare la violenţa asupra copiilor în şcoli.

Citind astăzi despre un studiu lansat recent de către organizația Salvaţi Copiii am aflat că, în România anului 2013, “frecvenţa în context educaţional a comportamentelor de abuz emoţional şi verbal pe care cadrele didactice le angajează în numele metodei educaţionale este extrem de mare”.

Mai precis, statisticile arată că:

86% dintre copii sunt certaţi de către cadrele didactice atunci când greşesc;

33% dintre copiii sunt jigniţi şi etichetaţi la şcoală de către cadrele didactice;

7% dintre copii afirmă că sunt bătuţi de către profesorii lor.

Ce mi se pare mie alarmant nu sunt neapărat cifrele în sine, ci fapul că, în pofida accesului la informație – adică în pofida faptului că oamenii au început să se mai deștepte, ca să spun așa – astfel de comportamente continuă să existe.

Aducându-mi aminte de școala generală și de liceu, e drept că am stat și eu în picioare, că am luat și eu o palmă de la învățătoare și că da, mi s-a spus să-mi chem părinții la școală. Da, am avut și eu nota scăzută la purtare, olimpică la matematică și română, dar capul răutăților în majoritatea timpului…

Am fost privită de sus, mi s-a vorbit de sus. Am luat note proaste la discipline care, din punctul meu de vedere, atâta timp cât sunt predate de mașini de debitat informație, nu au ce căuta în programa școlară. Iar între noi fie vorba, eu una văd nota proastă ca pe o formă de umilire. Nu contează că stai nopțile și citești literatura universală și filosofie, dacă nu știi că protozoarele sunt cele mai simple organisme eucariote, ești un 0 barat.

Mi-amintesc că am privit cu anxietate orele de sport pentru că nu eram în stare să alerg două ture de stadion sau să arunc mingea la coș. Am stat cu inima cât un purice la orele de chimie… Nu simțeam că profesorul e acolo să mă înțeleagă, că el știe că sunt discipline la care iau note excelente, așteptam terorizată să văd pagina dată la catalog și să-mi aud numele strigat, anticipam înspăimântată momentul când mă voi ridica în picioare și voi emite o inepție. Momentul când voi lua nota mică – eticheta de ființă jalnică…

Ce sper eu pentru copiii mei este ca ei să NU afle că 1 + 1 fac doar 2, că panonii, dalmații și triburile ilirice au migrat doar de la stânga la dreapta, că doar amiba, nu și euglena, emite pseudopode. Că dacă nu ai sărit doi metri în lungime la groapa de nisip nu înseamnă că nu poți fi campion la șah…

La final, temă pentru acasă: ce facem, concret, în acest sens?

21 thoughts on “Stai jos, ai nota 4!

  1. Eu imi propun un singur lucru: sa-mi fac copiii sa perceapa scoala intr-un mod total diferit de al meu, la vremea respectiva. Niciodata nu as putea avea pretentia sa fie de nota 10 la toate materiile, nici nu vad rostul, eu consider ca am irosit timpul incercand sa le invat pe toate…
    Notele nu le consider o eticheta, sunt doar o evaluare de moment. Eu am primit nota 2 insotita de vorbe urate, apoi am trecut de partea cealalta a baricadei si am “oferit” la randul meu nota 2 insotita de baremul de corectare!
    Marea problema la noi e programa scolara, bat-o vina! Si profesorii ingusti la minte…
    Din fericire, ne ramane posibilitatea de a ne informa si apoi de a alege viitoarea scoala.

  2. Da, doar ca e fericirea noastra, a celor informati. Ce fac cei care provin din familii nu atat de informate? In acest mod, pentru un copil inteligent dar care vine dintr-o familie de oameni nevoiasi, formarea va tine pur si simplu de noroc…

    Cat despre materii utile/inutile, o bucatica din toate nu este o idee rea, problema o reprezinta cine da acea bucatica. CUM o da. Poate daca lucrurile at fi stat altfel pentru mine acum 20 de ani, as fi fost biochimist…

  3. Hai ca nu pot sa ma abtin. Eu sunt genul care nu mai calca pe la scoala, nu vrea sa dea bani la fonduri si cadouri si deschide caietele copiilor de 3 ori pe an dar are pretentii sa obtina note bune:) Si trebuie sa obtina note bune, nu pentru ca sunt mama nebuna, ci pentru ca asta e sistemul – vrei sa intri la un liceu ok, iti trebuie medie mare, vrei sa obtii bursa, iti trebuie medie mare si 10 la purtare (sau multi bani, ceea ce nu e cazul). Din punctul meu de vedere/experienta, un liceu bun nu-ti garanteaza profesori buni (am senzatia ca si in invatamant, in cazul profesorilor este acelasi principiu ca peste tot, ai pile esti la Sava sau la scoala 10, n-ai, esti la colegiul tehnic x)dar traiesti cu speranta ca macar anturajul este mai bun…de genul in loc de un cutit intre coaste, mai bine un plic de iarba:)

    Liceul Mihai Viteazu Bucuresti, conversatie de ieri cu fi-mea , clasa a X a (media generala 9 anul trecut) – Eu: zi-mi si mie o materie care iti place; Ea: niciuna. Eu: Zi-mi si mie un profesor care iti place; Ea: niciunul; Eu: Dar cum, de ce, nu se poate, trebuie sa gasesti ceva, bla, bla. Ei bine ea a inceput sa imi exemplifice cum tipa profesoara de matematica la ei, sa-mi povestea ca la fizica nu stie nimeni nimic pentru ca profesoara nu stie si nici nu se oboseste sa le predea si le da note pe referate, ca nu poate comunica in niciun fel cu diriginta (si o inteleg perfect pentru ca nici eu nu pot comunica cu ea), ca profesoara de engleza, o tanara iesita din facultate si angajata direct la acest liceu, se razbuna pe ei (pentru ca nu stie inca sa predea si din cauza asta nu reuseste sa-i stapaneasca la ore) neoferindu-le sansa sa participe la olimpiade sau burse, imi povestea ca nimeni din clasa nu are curajul sa spuna ca nu a inteles de teama consecintelor…ce sa mai vorbim de curajul de a avea pareri si idei…

    Scoala generala 24 , clasa a VI a, conversatie cu fi-miu (premiant): El: azi am luat 8 la lucrare si colegul y, cu aceeasi greseala, a luat 9.50; Eu: si ai fost sa-I spui doamnei profesoare? El: da. Eu: si ce-a spus? El: sa trec in banca. (trec peste faptul ca profesoara de geografie le-a spus ca in Portugalia se vorbeste spaniola)

    Gradinita, concurs organizat de minister pentru prescolari – fi-mea a luat vreo 80 de puncte dintr-o 100 si am vrut sa vad fisa: li se cerea sa incercuiasca obiectele de imbracaminte si a fost depunctata pentru ca nu a incercuit si pantofii, li se cerea sa incercuiasca camera de hotel si li se prezentau 3 poze, una cu 2 paturi, una cu o masa si un aragaz si una cu o banca din parc parca – ea a incercuit poza cu masa si aragazul ceea ce mie mi s-a parut f logic pentru ca noi, familie numeroasa, de cate ori plecam in vacanta stam in apartamente cu leaving si bucatarie nu intr-o camera cu 2 paturi. Ce ziceai Diana, ca speri pentru copii? Ca 1+1 nu fac 2? Pai daca programa zice ca pantofii sunt imbracaminte si o camera de hotel inseamna 2 paturi, la ce-ti foloseste ca esti campion la sah?:)

    Invatamantul nostru produce servitori nu lideri iar metoda de predare este umilinta. Da, exista exceptii (ambii au avut aceeasi invatatoare minunata, si vreo 2 profesori buni in scoala generala…la liceu inca mai caut)! Dar daca 80% dintre profesori iti spun 12 ani ca esti un dobitoc, cam asta ajungi sa crezi despre tine.

    Si iata intrebarea, ce facem? Am incercat sa ma implic dar, daca te pui cu profesorul, copilul tau va avea de suferit. Si decat sa-l vad pe copil cu lacrimi in ochi pentru ca a invatat de-a rupt si a luat 7 pentru ca eu nu mi-am tinut pliscul, atunci mai bine ma apuc sa vorbesc spaniola in Portugalia:)
    Asadar..emigram:) Sau facem o petitie pentru introducerea invatamantului la domiciliu, il angajam pe tatal tau si facem oameni din ei:) Sau ii facem politicieni:)

  4. cora, haz de necaz, dar daca asa stau lucrurile, pai e mai rau decat se spune in sondaje… Am fost tentata sa afirm, cand am scris articolul, ca ponderea mare a cazurilor vine din zona rurala, dar daca in Bucuresti, mandria tarii, se intampla asa… Aveam impresia ca sistemul medical e la pamant, cu educatia mai trageam nadejde, credeam ca sunt lucruri de corectat dar pare-se ca tragedia de aici porneste… Daca am crescut intre oameni dedicati si nu m-am lovit de anomalii de care vorbesti tu… Pai sunt departe de tot de realitate! :'(

  5. Intalnirea “dupa 30 de ani”.
    Bula: chiar asa de tampit eram eu don’profesor de toata lumea radea de mine?
    Profesorul:nuuu, dar cum se putea asa…domnule Ministru?!

  6. Inca ceva. Stii ca Bogdi a reinceput gradinita. La particulars, tot la aia de anul trecut. am mers dupa Matei, altfel am vrut sa-l dau la stat. Poate e nine asa, in conditiile in care o mamica ce are data acolo mi-a zis sa fiu atenta da nu nimereasca la nu stiu ce educatoare, ca… bate copiii!!!! Am ramas masca, psi cum asa bate copiii, intreb si parintii nu o reclama, sa fie schimbata??? Pai..nu… Oricum, e de gandit pe tema asta cu a nu te revolta de frica a ce vor avea de patimit cei mici. Fratele meu a primit un pumn in nas de la profesorul de matematica, mesteca guma si a raspuns obraznic. In secunda doi, mama si tata au fost la scoala, nu a fost dat profesorul afara, dar a fost ultima data cand a facut asa ceva, i-a susurat tata ceva la ureche de a inteles instantaneu ca locul pentru asemenea gesturi nu e la scoala… Tacand, mai mult ne ingropam. E de vorbit pe tema asta. Ceva concert tot trebuie facut.

  7. Interesante statistici-86,33,7%,date care pun infamul de cadru didactic la zid.Se uita ca aceste cadre didactice se lupta ca sa ajute elevul sa priceapa de ce nu este bine sa amesteci aiurea culorile,sa priceapa ca morula este morula si ca asta ii va fi de folos mai tarziu in viata,ca legatura dubla in chimie nu poate fi tripla,ca structura atomului este definitiv si neinterpretabil stabilita.
    Cadrul didactic este cel care-l poate lumina pe elev clarificandu-i nedumeririle legate de impactul curentilor de coasta asupra faunei si florei locale,lamurindu-l cu privire la influienta culturii grecesti in spatiul carpato-pontic ,cat si cu privire la importantaa curentului neopozitivist in filosofia intrbelica.
    Elevul este cel care trebuie sa asculte cerintele si sa-si faca temele.MAGISTER DIXIT,cat adevar ascunde aceasta afirmatie.Profesorul este cel care stie cat trebuie sa invete si cum sa invete elevul.Un elev adevarat trebuie sa fie bine pregatit si la romana si la matematica,fizica,chimie,biologie…sa indeplineasca baremele la ed.fizica,sa cunoasca partitura dar si manuirea pensonului.Un elev bine pregatit participa la toate olimpiadele,este mandria scolii si a parintilor,este un model pentru ceilalti.Ce rost are sa-i explici elevului care este baremul de corectare atunci cand nota pusa de profesor este definitiva si irevocabila.Elevii si parintii trebuie sa inteleaga ca doar profesorul este cel mai in masura sa hotarasca ce trebuie sa stie sau nu cel mic.
    Profesorul planifica,organizeaza continuturi,evaluiaza,noteaza ,pentru ca asa este firesc.El decide ce este bine si ce nu este bine pentru elev,iar parintii au datoria sa asculte.Ce conteaza o palma sau o exprimare nepotrivita atunci cand rezultatul final este pozitiv.
    Parintii si elevii nu trebuie sa uite ca atunci cand MAGISTER DIXIT nu mai esat loc de comentarii.
    Din pacate statistica de mai sus ofera doar o imgine partiala a starii invatamantului romanesc.Mediocritatea este in floare,abandonul scolar face ravagii,motivarea personalului didactic este…scoala este raspunzatoare pentru toate neputintele societatii si ale familiei.
    Parintii vor medii cat mai mari,profesorii vor ca elevii sa fie bine pregatiti la fiecare disciplina,sa participe la toate concursurile si olimpiadele scolare,incepand chiar din clasa a- I-a.Elevul trebuie sa recite frumos la serbare de sa se emotioneze mamica,bunica si unchiul Costache,mica scolarita trebuie sa cante spre desfatarea auditiva a matusilor extaziate,camera video trebuie sa inregistreze serbari,serbarele,serbarici care sa completeze portofoliul didactic.Elevul nu se poate sustrage de la concursul stiintific,,Einstein si teoria atractiei cartofului pai,,pentru ca va avea nota scazuta la purtare.
    Daca elevul nu cara un ghiozdan de cel putin 6-7 kg.in care are penar cu creioane colorate,markere,caiete de teme,manuale ,diverse auxiliare curriculare,inseamna ce degeaba vine la scoala.Ce conteaza ca se deformeaza coloana vertebrala,stiinta cere sacrificii.
    De 20 de ani se discuta despre programa scolara,despre inutilitatea bombardarii elevului cu vagoane de informatii inutile.Se face mare tapaj pe modificarea filosofiei didactice,pe transformarea elevului din obiect al educatiei in participant la propria lui formare,dar …
    Pana nu se va intelege ca in procesul formativ- educativ succesul este sigur si pe termen lung doar in conditiile in care este pus in valoare potentialul creativ al elevului ne vom uita cu spaima la statistici negative.
    Te pup
    Tatalili

  8. Pentru Cinderella
    Am terminat liceul cu multi ani in urma,cand se dadea examen de admitere si cand Magister dixit era litera de lege.Am facut chimia cu cea mai urata profesoara.Nu avea absolut nimica feminin in ea.O porecleam Afrodita pentru ca eram mici si rai.Eram 35 de baieti in clasa si eram cea mai rea clasa din liceu.La ora de chimie eram prezenti toti si invatam.Invatam la chimie organica si teorie si rezolvam si probleme.D-na profesora nu ne obliga,dar avea un ceva care facea ca orele ei sa fie colosal de interesante.La catedra nu era deloc urata si noi,spaima liceului o respectam.
    Profa de istorie era in varsta,distinsa si cu un sot care-i asigura un trai superconfortabil,dar la clasa stia cum sa ne vrajeasca si sa ne determine sa invatam si despre peceneci,cumani ,huni ,imperii si eroi.Sorbeam istoria ca pe o poveste fara sfarsit si era clasa problema a liceului.
    Cand se facea careu la partea -nu faceti ca ei-cel putin jumatate de clasa era scoasa in fata dar invatam la logica desi atunci nu prea pricepeam la ce ne va folosi.Invatam de dragul profesoarei care nu era tocmai tanara dar care avea chemare.
    In clasa a XI a a venit la matematica o frumoasa profesoara bruneta si noi,spaima liceului o asteptam inlemniti la margina bancii in pozitie de drepti.In 20-25 min. jumatate de clasa era notata cu 2 si 3.Nu mai pricepeam nimic din ceea-ce era scris pe tabla.2/3 din clasa am ramas corigenti pe vara si am trecut examenul dor pentru ca dirigintele nostru s-a mutat la alt liceu si asta a fost conditia pusa de el ca sa plece.In clasa a XII a am facut matematica cu fratele profei si a fost o mare fericire pentru-ca un an scolar am jucat in ora barbut si poker.
    Am inceput cl. aIX a35 si am terminat a XII a 22 din care 21 au intrat la facultate din prima.
    Ete firesc raspunsul fetitei pentru ca din pacate prof. ca Afrdita,sau ca profa de istorie sau ca bunicul lui Diana sunt din ce in ce mai rari.
    Cine este vinovat de starea actuala a invatamantului romanesc si de ce PROFESORUL nu mai este un model pentru elevi si un partener de dialog pentru parinti nu este greu de ghicit.La nivel declarativ invatamantul este o prioritate nationala de zeci de ani de zile,faptic…
    In aceste conditii viitorul copiilor depinde de intelepciunea alegerilor facute de parinti.
    Tatalili

  9. Exact despre asta vorbesc, despre profesori care sa te inspire, care sa stie sa te faca sa dai tot ce ai mai bun. Diriginta mea din generala era profa de geografie, imi aduc aminte si acum de orele ei, de faptul ca toti invatam de rupeam la materia asta sau de excursiile la munte din fiecare luna in care nimeni nu cadea din tren nimeni nu se imbata si nici macar violate nu eram:) Am pastrat legatura cu ea multa vreme dupa ce am terminat scoala.
    O persoana minunata a fost si invatatoarea copiilor, cea mare a avut parte si de o diriginta buna pe care ar fi trebuit sa o aiba si baiatul. Dar iata ca la inceputul anului, surpriza! Am fost dati afara din clasa pe care o renovasem pe banii nostri si mutati intr-una jalnica. Clasa si diriginta au revenit unei pile de la inspectorat..alt aspect al invatamantului de azi. Am colegi care au dat bani grei sa-si inscrie copiii la anumite invatatoare si s-au trezit ca numarul pilelor de la inspectorat depaseste valoarea spagii date. Am cunostinte care au divortat ca sa-si poata inscrie copilul la o scoala buna si nu la cea de care apartineau. Chestia cu mutatia deja e floare la ureche.
    Aici s-a ajuns in incercarea de a-i oferi copilului o sansa si nici asa nu poti fi sigur…pentru ca ai dat peste un profesor extraordinar care pleaca dupa 1 an pentru ca nu e titular pe post (sau ceva de genul asta)
    Copiii din clasa fetei au incercat sa o sara pe profesoara de engleza si sa se inscrie la olimpiada iar ea si-a pus in functiune toate pilele ca ei sa nu fie primiti…A lasat-o masca chiar si pe diriginta de gheata care in prima saptamana de scoala le-a spus copiiilor ca faptul ca le e diriginta nu o face sa le fie si prietena.
    Frustarile parintilor sunt probabil la fel de mari ca si ale profesorilor… din nefericire victimele sunt copiii:(

  10. In continuare, ma intreb ce este de facut. Concret. Se face o lista cu profesorii care nu corespund. O semneaza parintii care sustin ideea. Se merge cu ea unde? La inspectorat? Pana se misca ceva, copiii iau note aiurea, in cel mai bun caz. Asta daca nu intra un pic frica in cel supus oprobiului. Inspectoratul ce face? Poate lua masuri la sesizarea parintilor? Daca ia, de ce natura sunt? Daca profesorul trebuie schimbat, il inlocuieste, cel mai probabil, unul la fel… E simplist cum gandesc, nu sunt in foarte mare cunostinta de cauza, dar … Ce e de facut?!

  11. Daca as eu, adult fiind, as da o palma unui copil de pe strada sau daca l-as pedepsi, tinandu-l in genuchi sau cu fata catre un perete, ce s-ar intampla? Probabil as fi arestat, nu?
    Daca la locul de munca nu as avea rezultate, cu siguranta as fi concediat.
    Ei bine, eu sunt de parere ca in cazul profesorilor are si sistemul o vina destul de mare, dar in astfel de cazuri, parintii sunt cei care pot schimba aceste lucruri. In mediul rural parintii inchid mai usor ochii pentru ca educatia primita ii face sa fie mai umili in fata intelectualilor. Dar nu toti sunt asa. Si ma refer la tatal meu. Cum a aflat ca fratele meu a fost pedepsit, fie pus la colt sau cu o palma, a luat atitudine. Si nu amentintari cu inspectoratul, politia sau alte institutii. I-a spus scurt acelui profesor: “o singura data sa se mai intample si ai sa vezi cat de tare pot da eu. Daca copilul meu nu se comporta cum trebuie, trbuie sa imi spui mie. Si asta nu se aplica doar copilului meu, ci tuturor din scoala asta, ai inteles?”. Si de atunci nu s-a mai intamplat nimic.

    Eu nu as accepta niciodata ca un cadru didactic sa imi jigneasca copiii, mai ales sa-i loveasca. Va fi greseala vietii lui. Si am sa imi educ copiii ca ei sa imi spuna daca li se intampla asa ceva.

    Referitor la note, e o mare prostie sa intri la liceu cu notele acumulate in generala. Daca va continua acest program, nu-l voi obliga pe copil sa ia note bune la toate materiile, ci voi face altceva. Il voi incuraja si ajuta sa se dezvolte in directia dorita de el. Eu, in Politehnica fiind, faceam istoria religiilor si filosofie pt ca niste profesori aveau nevoie de bani. Nu zic ca nu sunt materii importante, dar sa fie pentru cei care au atractie pt asa ceva. Deci, nu conteaza scoala pe care o faci. Poti fi secretara cu mastere si doctorate la universitati de prestigiu sau poti fi cercetator sau un super profesionist, chiar daca ai urmat o scoala de mana a doua. Viitorul depinde in mare masura de parinti. Acum, nu prea suna bine deloc:P

  12. Capul plecat, sabia nu-l taie – nu, nu aplicati asta cand vine vorba de copii. E un reminder pentru mine, acum un an, cand copilul plangea de dimineata pana seara la gradinita si am cerut sa fiu lasata sa stau o zi acolo sa vad ce se intampla de mi l-au etichetat cu ADHD, mi s-a spus nu, aveau sesiuni programate de vizite ale parintilor. Trebuia sa insisist, mai ales ca gasisem un filmulet cu directoarea, trecuse cu masina neregulamentar peste o cale ferata, a reactionat isteric – la modul halucinant, de-a dreptul – cand a oprit-o politia, uite cine imi cataloga mie copilul … Am renuntat eu si schimbat gradinita, ciudat cum urmatoarea jumatate de an nicio educatoare nu mi-a vorbit de rau copilul, dimpotriva, dezechilibrele disparusera ca prin minune! Am schimbat locul pentru ca era vb de un copil de 3 ani, intr-adevar nu puteam schimba sistemul in timp ce el urla ziua intreaga. Dar acum ca se apropie scoala si ca noi, ca parinti, am mai crescut, tactica va fi, in mod cert, kill’em all!

  13. Nu numai la liceu intri pe baza notelor din generala, ci si la facultate pe baza celor din liceu:))
    Eu nu vorbesc de asa ceva http://a1.ro/news/social/copii-terorizati-o-invatatoare-din-bucuresti-inregistrata-in-timp-ce-ii-injura-si-ii-ameninta-pe-elevi.html (unde, by the way, dupa tot tam-tamul, o prietena care are copilul la acel liceu mi-a spus ca ramas pe post)caci daca eram in acesta situatie muream cu ea de gat, eu spun de incompetenta, nepasare, de situatia in care copilul mi se plange ca colegii iau note pe banii parintilor si eu incerc sa-l incurajez si sa-i explic ca lucrul asta nu poate intampla tot restul vietii…si apoi deschid televizorul si-l vad pe “care este” sau pe Ponta sau pe domnisoara “succesuri” sau daca Gigi e europarlamentar, pana la urma de ce ne trebuie scoala?:)
    Apoi si sa muti copilul dintr-o scoala in alta in speranta ca vei gasi altceva nu e simplu si nu-ti ofera nici o garantie. Pe langa procedurile descurajante e o trauma pentru el si poate sa o vada ca pe o vina a lui…
    Si Diana, inca nu m-am dezlantuit cu discutiile despre ce model de aspirator sa-i cumparam doamnei sau despre retroproiectorul la care trebuie sa cotizez la fiecare copil, ca doar fiecare diriginte trebuie sa aiba unul, nu?!
    Crezi ca se poate concedia un profesor pentru incompetenta…ia citeste aici: http://www.evz.ro/detalii/stiri/profesorii-pacoste-greu-de-pedepsit-1012826.html
    Dar hai sa va dau si o veste buna, cand ai un copil la scoala, in mod sigur nu te plictisesti.
    Si, da, viitorul depinde de parinti..exista scoli particulare in strainatate:))

  14. ce este de facut??
    Dificila intrebare .Oare nu este mai buna o tara de prosti usor de manipulat decat o tara de oameni educati,performanti,creativi si deschisi oricaror provocari.
    Japonia dupa cel de-al doilea razboi maondial a investit in invatamant,SUA fura anual mii de inteligente .SUte de medici ,profesori de valoare ingineri etc. pleaca anual din tara pentru un trai decent.Bruma de absolventi de liceu care aspira la performanta aleg universitati in strainatate nu cu intentia de a se intoarce pe plaiurile mioritice.
    In jur de 50% din absolventii de cl. a XII a nu promoveaza bacul,mii de copii merg la scoala fara nici o placere,nu pricep ce li se preda si de ce trebuie sa faca sute de exercitii si probleme,se uita la cadrele didactice ca la niste lunatici,nu reusesc sa comunice cu dirigintii si au dispute acasa cu parinti din cauza notelor .
    Cei mai slabi de inger se sinucid,altii abandoneaza scoala,multi merg la limita impinsi din spate..
    Ce este de facut??
    Implicarea energica a asociaiilor de parinti in modificarea legislatiei in domeniul educatiei prin solicitarea legiuitorului sa aiba in vedere:
    -simplificarea procedurilor de indepartare de la catedra a cadrelor didactice incompetente,deoarece actuala procedura este greoaie si,de regula lipsita de finalitate.
    -Reintroducerea examenului de admitere in invatamantul liceal,ca modalitate de cernere a valorilor.
    -interzicera admiterii in invatamantul superior prin luarea in calcul a mediilor anuale din liceu.O astfel de masura ar duce la disparitia goanei dupa note mari(inclusiv cumpararii de note),la nebunia lui 10 la toate disciplinele sau la aducerea celor mai sensibili in situata de suicid pentru ca in loc da 10 a luat 8 sau 9.
    -legiferarea concurentei in domeniul educatiei
    A)la nivel institutional in sensul sustinerii unitatilor de invatamant performante si inchiderii celor neperformante.O structura care de ani de zile realizeaza sub 25-30% promovati la bac este nula dar consumatoare de resurse,resurse care pot fi redirectionate catre cei de valoare.
    B)la nivelul cadrelor didactice.DEcat 10 profesori slab pregatiti si nuli in fata clasei,mai bine 5 profesori foarte buni,capab ili sa transmita informatii de valoare,sa comunice fluient si constructiv cu clasa si sa descopere ceea ce este bun in fiecare elev pentru al valoriza.Decat 10 demotivati inclusiv finnciar,mai bine 5 motivati financiar si capabili de performanta.
    -renuntarea la titulatura si angajarea personalului didactic pe baza de contract cu clauze clar precizate referitoare la drepturi si obligatii.

  15. Ce este de facut?? II
    -decongestionarea reala a programelor scolare prin renuntarea la balastul informational si orientarea invatamantului catre zona valorizarii potentialului creativ al elevilor.Obsesia ca elevul sa aiba note mari la toate disciplinele este distructiva si mancatoare de energii.Ptr.un elev talentat la muzica structura atomului este irelevanta ,pentru un iubitor al istoriei,formula acidului clorhidric nu este prioritara.Scoala trebuie sa-l ajute si incurajeze pe fiecare sa ajunga un virtuoz,un istoric sau chimist sau mozaicar.
    -sensibilizarea opiniei publice cu privire la importanta si rolul scolii.La nivel declarativ,de zeci de ani se afirma ca invatamantul este proritate nationala,faptic…
    Asociatiile de parinti pot face foarte mult pentru viitoarele generatii de elevi.
    Apreciez in mod sincer initiativa ministrului educatiei cu privire la renuntarea la evaluarea pe baza de note la unele discipline.Nu este corect sa depunctezi elevi care au avut sau au nesansa de a nu avea talent la muzica,desen sau …
    Te pupam
    Tatalili

  16. Ramane subiectul deschis. Doua puncte: cat timp copilul nu sufera si, daca este o nedreptate o intelege si trece peste, lucrurile fac parte din jocul vietii – nu totul este asa cum ne dorim – este un fel de-ai cali. Dar daca se ajunge la sentimente de inferioritate, anxietate, etc. – asta e clar o declarative de razboi. Cine nu are chemare pentru invatamant, sa lucreze la aprovizionare in supermarketuri, salariile sunt la acelasi nivel si nu este vorba despre consecinte pe termen lung. De-acum inainte, voi profita de faptul ca traiesc mai mult prin parcuri :-) si voi stange cat mai multe informatii… prapad fac! :-))

  17. Salut Diana,
    M-am hotarat si eu sa-ti las un comentariu, asa ca ma scoate din sarite subiectul de fiecare data cand il atinge cineva.
    In primul rand, sistemul educational e praf din cauze economice. Cand un profesor de scoala generala sau liceu castiga cat castiga (1000-1200 RON, banuiesc) si se chinuie sa puna ceva pe masa, nu il intereseaza de educatia primita de copilul x sau y. In frustarea lui venita din lipsa de culoare, intriga si interes, ajunge sa proiecteze frustrare asupra elevilor, o tinta usoara. Am experimentat first hand copii batuti si umiliti de cadre didactice mediocre, cu complexe de zeitati. Am auzit replici de genul ‘Nu te pune tu in gura cu mine. Eu am 2 facultati si 40 de ani de invatamant’, ‘Sunt cu 50 de ani mai in varsta decat tine, ar trebui sa ma respecti!’. Respectam varsta inaintata, atat timp cat suntem respectati si noi. Cand o baba sau un mos didactic devin irationali si impertinenti (da, termenul se poate aplica si lor), iau atitudine si imi apar onoarea, indiferent de consecinte. Generatii dupa generatii sunt invatate sa aplece capul si sa accepte situatia asa cum este ea.
    Vina este si a parintilor. Lasa-ti dragilor goana nebuna dupa o medie de 10, ca nu conteaza cu absolut nimic. Lasati copiii sa se dezvolte dupa placul lor, ca nu sunt asa de inconstienti. Respectati copilul si nu-l dresati cum ati dresa un caine, ca se va intoarce impotriva voastra. Invatati copilul sa ‘se puna in gura’, sa puna intrebari si sa actioneze de unul singur cand este pus la pamant sau umilit. Exigenta transforma copilul intr-o fiinta cu medii mari, dar antisociala si inadaptata. O nota buna nu garanteaza succes profesional si nu va acopera greselile si nemultumirile tineretii.
    De 21 de ani trec prin viata asta cu durere-n cot si lipsit de grijile cotidiene pe care multi altii le au. Chit ca am fumat la scoala, am fugit de la ore, nu m-am pregatit pentru teze, am copiat, nu am avut ora de venit acasa (Multumesc mama), si m-am comportat in mare parte ca un ‘derbedeu’, am trait in 20 de ani mai mult decat au trait multi dintre profesorii generatiilor trecute.

    • Frumos comentariu, Stefan. Bine punctat cu dresajul. Si da, atitudinea potrivita este sa ripostam. Sa fim invatati sa ripostam. Cat despre respectul pe criterii de varsta… e o tema buna de articol…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>