Hai-hui, cu traista la plimbare

Pornesc val-vârtej, trântind de perete – ca un om civilizat ce sunt – ușa liftului, apoi buf-buf și ușa de la intrarea-n bloc, hei-rup căruciorul peste treptele de la intrare, când dau nas în nas cu un vecin, care, siderat, mă întreabă ce fac!

Cum ce fac, îi zic, mă grăbesc!

Omul cere din priviri și alte explicații, eu arunc o privire-n cărucior și-i spun: Îmi plimb poșeta preferată!

Hai-hui-cu-traista-la-plimbare

Mda… eu și glumele mele! :-D Copiii fiind deja fixați pe bancheta din spate a mașinii, căruciorul l-adusesm plin cu lucruri de dat, de jucat, de-mbrăcat… peste toate tronând POȘETA MEA PREFERATĂ.

Acum serios vorbind, ce, ea nu merită plimbată?!

Se asortează la orice. Deși este kaki, merge minunat cu albastru.

Hai-hui-cu-traista-la-plimbare

Deși este din denim, se potrivește cu diafanul triplu-voal.

Hai-hui-cu-traista-la-plimbare

Merge și cu șapca!

Hai-hui-cu-traista-la-plimbare

Tolerează orice conținut. De la crema de gălbenele la scutecul pampers, de la țidule de bancomat la bancnote mototlite, de la șervețele umede la punga de biscuiți, de la telefonul de dimensiuni considerabile la mănușile cu noroi ale unui poznaș.

***

Să recunoaștem. Un articol ce face apologia poșetei preferate nu este ceva de trecut cu vederea. Orice femeie care se respectă are o colecție impresionantă de poșete. De culori diferite, din materiale diferite, de dimensiuni diferite, cu mânere / toarte / barete diferite. Fiecare are rolul ei, fiecare se asortează la ceva, fiecare spune ceva. Viața unei femei este de neconceput fără un asemenea obiect. Poșeta / geanta nu mai este un lucru ce servește unui scop. A devenit un manifest, nu-i așa?

Mă mândresc și eu cu patru minunate exemplare. Le port cu ostentație, spânzurate pe diagonală, cădelnițându-le conținutul ce are mereu potențial de a face firimituri sau pete.

Hai-hui-cu-traista-la-plimbare

Sunt viitoare amintiri. Ele sau ce va rămâne din ele… ;-p

***

Și-am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea mea, invitată de … Reeija! (n.b. se citește “reia”, cu un e lung) ;-)

Hai-hui-cu-traista-la-plimbare
(Articol scris pentru Spring SuperBlog 2013)
This entry was posted in Diverse and tagged , by Diana. Bookmark the permalink.

About Diana

Sunt un om ca oricare altul, am o viață normală, mi-o trăiesc într-o casă ca oricare alta. Din care însă dau tot ceea ce este nefolosit. Este un exercițiu bun. Vi-l recomand.

9 thoughts on “Hai-hui, cu traista la plimbare

  1. Frumoase posetutele tale ! :) Poseta mea preferata este cea cu dungi pe care mi-ai daruit-o tu :) De cateva ori am plecat in graba si am aruncat sticluta Maiei in geanta…evident fara sa apas dopul sa-l inchid !! Curgea apa dupa mine,m-am udat pe blugi,telefonul s-a udat zdravan,si tot ce aveam in geanta s-a facut fleasca :))) Si culmea ca am patit-o de cateva ori….parca tot nu ma invat minte!! :D

  2. Ma bucur Ana ca o porti cu placere! La noi e si mai si, sa vad daca gasesc, am un filmulet cu noi la gustarea din parc, luam mar si-l curatam acolo de coaja si-l dam pe razatoare. Pe razatoare din aceea de sticla :-))))

  3. :))) super tare !! picnic in toata regula…eu fugeam cu lingurita de iaurt dupa M prin parc…:)))luam 2-3 iaurturi cu mine ,ca intotdeauna mai erau si alti copilasi pofticiosi prin preajma :)))

  4. Pingback: O singură geantă pentru fiecare femeie

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>