16 ani

Îmi amintesc că mama povestea cum, în liceu fiind, a mers la un concert Phoenix, ocazie pentru care și-a conturat, pentru prima dată, ochii. Cu un creion verde – în ton cu minunații ei ochi.

Îmi amintesc că eu m-am “prezentat” în clasa a 9-a tunsă precum Sinéad O’Connor, dar în niciun caz la fel de frumoasă, plină de coșuri cum eram pe atunci – și cum am fost mult timp după aceea. Și-mi mai amintesc că purtam bocanci înalți, cu șosete negre peste genunchi și cu fuste exasperant de scurte, fapt pentru care diriginta mi se adresa mai tot timpul într-un mod deloc onorant.

În București locuim chiar în fața unui liceu. De asemenea, neavând permis și folosind RATB-ul (în metrou sunt complet dezorientată…) văd mereu cam cum arată liceenii din ziua de astăzi. Părul obligatoriu vopsit. Machiaj cât cuprinde – și nu din cel discret, de zi, ci din acela care s-ar potrivi perfect unei nopti de Revelion. Cât despre haine… Nu, nu sunt exprimarea tumultoasă a vreunui spirit răzvrătit, ci haine care trebuie neapărat să arate cât-ce-cum-unde.

Surprinsă am fost așadar astăzi să văd că, la 16 ani, se (mai) poate ca o fată să fie absolut perfectă în absența oricărui machiaj, să fie veselă și copilăroasă și nu cochetă, plină de sine sau, mai rău, deja cuprinsă de spiritul eternei rivalități feminine. M-am bucurat gândindu-mă că încă mai sunt norocoși pentru care adolescența este o prelungire a copilăriei și nu o maturizare mult prea timpurie…

2 thoughts on “16 ani

  1. Buna
    Astept poze cu tine in liceu,m-ai facut curioasa,pe adresa mea de e-mail. In rest ai dreptate,si eu sunt in cautarea frumusetii naturale.
    Pupici
    P.S.astept in continuare vesti de la voi,ieri am avut o zi urata,dar asta este viata si cu bune si cu rele.

  2. Buna dimineata
    Aceasta este ultima poezie invatat de Ruxi la gradinita si m-am gandit ca-i va place lui B.

    Pedeapsa matei de Elena Farago

    - I-auzi, draga mea papusa,
    Zgarie mata la usa!
    Dar eu nu-i deschid deloc,
    Ca sunt suparata foc.
    A furat iar, ca o hoata,
    Un intreg picior de rata,
    Si-apoi, dupa ce i-a ros
    Toata carnea, pan-la os,
    A dus osul, binisor,
    In cotetul lui Azor.
    Ca pe el sa-l banuim
    Si sa nu il mai iubim
    Si acum n-o bat, n-o cert,
    Dar nu vreau deloc s-o iert.
    Desi inca o iubesc,
    Trebuie s-o pedepsesc.
    C-a fost rea si dusmanoasa,
    Si n-o las sa intre-n casa.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>