O parabolă

De la mama am învățat foarte multe lucruri. La fel ca noi toți. Dar vreau să povestesc CUM le-am învățat eu…

Mama nu mi-a dat niciodată lecții, nu mi-a ținut discursuri, nu mi-a arătat cum trebuie ceva făcut, nu mi-a spus ce este alb sau ce este negru. Dar mi-a dat ceva de neprețuit. M-a ajutat să am la îndemână toate instrumentele pentru a(-mi) găsi drumul. Și m-a învățat să am încredere că orice aș face, acasă pot veni fără frică de ceea se va întâmpla. ACASĂ am găsit mereu înțelegere și suport. Nu m-am ferit de părinți. Nu mi-a fost frică să vorbesc cu ei. Dimpotrivă, am fost încurajată să o fac. Iar când am făcut-o, am fost răsplătită cu multă înțelegere. Am fost ascultată și mângâiată când alții nici nu vor să-și imagineze “ce ar face ai mei dacă ar afla”.

Iar când mi-a fost greu, am fost învățată că “greul” nu este niciodată greu. Că totul depinde de abordare.

Parabola preferată a mamei mele era cea de mai jos:

Un evreu se duce la rabin și îi povestește că traieste greu, că are o casa foarte mica, că are o familie mare și cu greu încap cu toții într-o singură încăpere.  Îi cere un sfat, sperând că întelepciunea rabinului îl va ajuta să găsească o soluție. Rabinul îi spune să bage în casă capra. Evreul merge acasă, încrezator în sfatul primit. După o saptamană se intoarce. Rabi: “Ei, cum e?”. Evreul: “Rabi, e mai rau, e și mai aglomerat”. Rabinul îi spune atunci să bage în casa și vaca. Evreul, nedumerit, merge acasă, unde face întocmai. După o saptamana se întoarce: Rabi: “Ei, cum e?. Evreul: “Rabi, e și mai rău decât până acum. Ce sa fac?”. Rabinul îi cere să bage și oile. După o saptamana, evreul se intoarce nefericit. “E foarte rău, Rabi, nu știu ce să mai fac. Deja nu mai avem loc nici să ne miscam… Abia ne descurcăm.” Atunci, rabinul îi spune să scoată afară toate animalele. Și capra și vaca și oile…. Și atunci evreul realizează că avea de fapt spațiu suficient pentru familia lui.

Da. Prin comparație, orice este greu poate deveni ușor.

This entry was posted in Educație by Diana. Bookmark the permalink.

About Diana

Sunt un om ca oricare altul, am o viață normală, mi-o trăiesc într-o casă ca oricare alta. Din care însă dau tot ceea ce este nefolosit. Este un exercițiu bun. Vi-l recomand.

4 thoughts on “O parabolă

  1. Buna dimineata! Ce frumos povestesti de mama ta! din pacate nu pot spune acelasi lucru :(( faceam parte din categoria “mamaa ,daca afla ai mei….”. Frumoasa parabola! :)

  2. Buna
    Ai avut o copilarie fericita,adolescenta fericita si cu gandul la ele esti fericita.
    Increderea in sine cu greu se castiga,sper ca peste ani de zile sa poate si copii mei sa povesteasca cum povestesti tu.
    Pupici

  3. buna

    foarte frumos!! si parabola care mi -a dat si mie de gandit dar mai ales cum ai povestit si cum ai fost educata!
    si la mine mama este cea mai buna prietena a mea!!
    pupici

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>